Toleranta

Toleranta Motto: "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în drepturi" (Articolul I Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) Aceasta afirmatie cred ca este cea mai potrivita atunci cand vorbim despre toleranta. Cred ca toleranta inseamna respect fata de persoanele din jurul tau, libertatea de a-si exprima opinia si indiferent de rasa, sex, religie, statut social, optiunile politice fiecare om de pe Pamant are drepturi egale.Insa, pentru a fi mai siguri ca am inteles ce este toleranta sa consultam definita urmatoare extrasa dintr-un domeniu de specialitate. Toleranţa înseamnă cunoaşterea, recunoaşterea şi acceptarea modului de a fi al persoanelor şi grupurilor. Aceasta presupune alegerea deliberată de a nu interzice, a nu împiedica, a nu interveni în comportamentul unei persoane sau al unui grup chiar dacă noi dezaprobăm aceea purtare şi avem şi cunoştinţe şi puterea de a interzice sau împiedica. Insa pericolul de a deveni intoleranti ne pandeste la tot pasul.Intoleranta este alimentata de orgoliu si dorinta de a domina, este un imbold foarte puternic al naturii omenesti. Orice adevar ar descoperi pentru sine, omul, ca o fiinta sociala ce este, doreste sa-l impartaseasca altora, bucurandu-i cu frumusetea ideii si afirmandu-se pe sine. Dar foarte ades, cand ideea nu este acceptata, autorul ei insista in mod abuziv, devenind agresiv si intolerant. Acest lucru se intampla mai ales cu persoanele active si curajoase, care refuza sa se adapteze la mediul social, ci incearca sa si-l supuna, croindu-l dupa bunul lor plac, adaptandu-l la dorintele si necesitatile lor. Un exemplu foarte vechi al unui asemenea model de comportament este descris, intr-o forma alegorica, in legenda greaca despre patul lui Procrust. Dar in fond, acest curaj este generat de aceeasi frica conservatoare in fata lumii necunoscute si neintelese, plina de pericole potentiale. Acest lucru devine deosebit de clar in cazuri extreme, cand natura oarecum isterica a unui asemenea soi de curaj este evidenta. Fenomenul da nastere la astfel de figuri odioase ca Savonarola, Hitler, Stalin, Saddam Hussein, precum si la institutii ca inchizitia si KGB-ul. Manifestările intoleranţei pot duce la: încălcarea libertăţii şi demnităţii persoanei, privarea de libertate, marginalizarea, persecuţia sau chiar suprimarea fizică. Intoleranţa este sinonimă cu discriminarea. Educatia este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. Prima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care-i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa, de a proteja drepturile si libertatile altora. De obicei copiii sunt cei care sufera cel mai mult fiindca sunt discriminati si asta se intampla adesea in scoli. Cauzele discriminarii ar putea fi : statutul social (acuma e la moda sa ai haine de firma si daca nu te inscrii intr-un anume tipar impus de o persoana sau un grup de cele mai multe ori risti sa fii dat la o parte), rezultatele la invatatura, comportamentul s.a. Implicaţii politice Constituţiile statelor democratice moderne garantează diverse forme ale libertăţii individuale şi de grup, ca, de exemplu, libertatea de opinie şi cea religioasă. Toleranţa este inclusă în "Declaraţia Universală a Drepturilor Omului" din 1948 a Organizaţiei Naţiunilor Unite. De aceea, una din caracteristicile societăţii moderne este pluralismul, precum şi permanentul dialog între diverse convingeri spirituale, morale şi religioase, pentru realizarea unei comunităţi în diversitate. Toleranţa are limitele sale în normele de drept, care reglementează convieţuirea membrilor societăţii, pentru apărarea demnităţii şi libertăţii oamenilor. Personalităţi care s-au ilustrat în atitudinea lor consecvent tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra lumii au fost John Locke (1632-1704), Voltaire (1694-1778) şi Gotthold Lessing (1729-1781). John Locke, în "Scrisoarea asupra toleranţei" ("A Letter Concerning Toleration", 1689), recomandă toleranţa ca reacţie faţă de un comportament aberant, "trebuie suportat ceea ce este contrar uzanţelor comune". Lui Voltaire i se atribuie fraza, considerată deviză a toleranţei: "Je n'aime pas vos idées, mais je me battrai jusqu'à la mort pour que vous puissiez les exprimer" ("Detest ideile voastre, dar voi lupta până la moarte pentru ca voi să le puteţi exprima"). În drama "Nathan înţeleptul", Lessing apără libertatea religioasă. Monoritati in scoala noastra sunt clasele de catolici care uneori sunt discriminati prin neparticiparea la diferite evenimente organizate de scoala.

Pastile - sarbatoarea luminii si a bucuriei

Pastile sunt in Ortodoxie "sarbatoarea sarbatorilor". Daca sarbatoarea este o tasnire de viata dumnezeiasca in creatie si ca atare o tasnire de lumina mai presus de fire, Pastile sunt tasnirea deplina a vietii dumnezeiesti in existenta noastra crestina. Natura noastra omeneasca nu mai e straluminata numai trecator de o raza dumnezeiasca, care arata ca ea nu e de la sine si singura existenta, ci aceasta natura e strabatuta deplin si pentru veci de viata dumnezeirii, e transfigurata, pnevmatizata, ridicata din inlantuirea procesului de corupere continua care duce trupul nostru la descompunere, iar sufletul in iadul tenebrelor. Cum se serbeaza Sfintele Pasti in Romania? Traditii si obiceiuri de Pasti In societatile moderne, discutiile privind religia sunt un subiect personal, care priveste fiecare persoana in parte.Insa un lucru care se discuta din ce in ce mai des, este pastrarea identitatii culturale, a traditiilor, necesitate aparuta odata cu procesul de globalizare, din ce in ce mai accentuat. Sfintele Pasti in traditia bizantina Pentru noi romanii, tema asa intitulata, ar parea, la prima vedere, ca nu are multe necunoscute, deoarece ca ortodocsi si legati bisericeste din cele mai vechi timpuri pana astazi de Patriarhia Constantinopolului, ce reprezinta prin excelenta traditia bizantina, am trait-o din plin, ne-am nascut in ea si ne-am obisnuit cu ea, incat ne-a devenit o "a doua natura". In fond, asa este, caci am mostenit caracteristica de baza bizantina a Pastilor, anume aceea de a fi cea mai mare sarbatoare crestina, cu cinstirea corespunzatoare care decurge din aceasta. Timp de doua milenii de viata crestina pe pamant romanesc Pastile au fost centrul sarbatorilor din calendarul nostru, momentul de curatire si traire sufleteasca cel mai inalt, spre care se indreptau sperantele tuturor credinciosilor.

2008 - Anul international de promovare a dialogului intercultural

Europa devine din ce în ce mai diversă din punct de vedere cultural. Extinderea Uniunii Europene, liberalizarea reglementărilor aplicabile ocupării forţei de muncă şi globalizarea au sporit caracterul multicultural al multor state, înmulţind numărul limbilor, religiilor, etniilor şi culturilor care pot fi întâlnite pe continent. Drept urmare, dialogul intercultural joacă un rol din ce în ce mai important în promovarea identităţii şi cetăţeniei europene.
La iniţiativa Parlamentului European şi a Consiliului European, prin decizia comună adoptată pe 18 decembrie 2006, anul 2008 a fost desemnat Anul European al dialogului intercultural .
Dialogul intercultural are un rol foarte important , nu numai în context european, ci, în egală măsură, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, în crearea şi dezvoltarea conştiinţei cetăţeniei europene a fiecăruia dintre noi, în dezvoltarea unui climat favorabil înţelegerii reciproce între cetăţenii Europei şi, implicit, a unei bune cooperări în toate domeniile, Ministerul Culturii şi Cultelor intenţionează ca, pe parcursul anului 2008, să stimuleze derularea unor acţiuni şi proiecte culturale care să aducă în atenţia publicului conceptele de diversitate culturală şi de dialog intercultural, aşa cum ele sunt percepute în Convenţiile UNESCO şi în alte documente europene şi internaţionale, precum şi a beneficiilor pe care acestea le aduc atât în plan politico-diplomatic, în relaţiile dintre state, cât şi în planul dezvoltării economico-sociale şi, pe cale de consecinţă, nivelului de bună-stare al fiecăruia dintre cetăţenii României.

Dialogul intercultural..

• sprijină cunoaşterea reciprocă




• aduce în prim plan avantajele diversităţii culturale




• stimulează dezvoltarea unei cetăţenii europene active




• pune în valoare patrimoniul spiritual comun

Stop ideilor preconcepute!

Anul European al Dialogului Intercultural

Pentru anul 2008, Dialogul Intercultural a fost definit ca cea mai sigura cale spre o mai buna intelegere si convietuire intre cei 500 de milioane de cetateni europeni. Uniunea Europeana a identificat mai multe arii tematice, unde dialogul intercultural este prezent zi de zi, si anume: cultura, educatia, migratia, minoritatile, religia si tineretul.Obiectivele declarate ale Uniunii Europene pe aceasta tema se refera la „promovarea dialogului ca un instrument care să-i ajute pe cetăţenii europeni, ca şi pe cei care trăiesc în UE, să dobândească acele cunoştinţe şi aptitudini care să le permită să stăpânească un mediu mai deschis şi mai complex, precum şi sensibilizarea cetăţenilor europeni, ca şi pe toţi cei care trăiesc în UE, în privinţa importanţei de a dezvolta o cetăţenie europeană activă şi deschisă spre lume, care să respecte diversitatea culturală şi care să fie fondată pe valori comune.”

Educatia multiculturala este considerată a fi, prin demersurile antirasiale, antixenofobe, antidiscriminative şi de relativizare a culturilor existente, garantul unei societăţi multiculturale viabile, factor de stabilitate democratică şi de diminuare a conflictualităţii.

1 Martie- Inceput de primavara si de an

ÎNCEPUTUL LUNII Martie (Marţ) este încărcat de riturile începutului, căci până nu demult, 1 Martie marca Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol. Marte a fost la origini zeul primăverii, al vegetaţiei, ulterior căpătând valenţe războinice. În legendele noastre, Marte este un Moş hâtru şi capricios, care îşi bate joc de celelalte luni şi de oameni, prin schimbări neprevăzute ale vremii. De-a lungul mileniilor, diversele popoare au ales variate date de serbare a Anului Nou, dar toate sunt legate de mişcarea Soarelui, de solstiţii şi echinocţii. Calendarul roman a avut iniţial 10 luni (de aici şi numele actual al lunilor, de ex. septembrie: luna a 7-a), şi începea la 1 Martie. După reforma calendaristică din timpul lui Iulius Caesar, data anului nou a fost mutată la 1 ianuarie. Aceasta a atras şi strămutarea multor obiceiuri din primăvară în ciclul sărbătorilor de iarnă de 12 zile (25 dec. Crăciun - 6 ianuarie Bobotează). Pluguşorul, care marca scoaterea plugului şi tragerea primei brazde, este un exemplu edificator. Cele 12 zile, care sunt practic o reeditarea a celor 12 luni ale anului, au un corespondent foarte exact în cele 12 zile, oracolare pentru mersul vremii, ale Babelor. „Din Crăciun în Bobotează sunt 12 zile, fiecare zi reprezintă o lună a anului, şi cum va fi vremea în singuraticele zile din Crăciun în Bobotează, aşa vor fi singuraticele luni corespunzătoare ale anului” (Traian Gherman).

Zilele Babelor

Dochia – „căpetenia” Babelor

Mărţişorul

Brand de ţară, brand de Iaşi

" Din interior arata foarte bine, dar din afara nu sclipeste .... "

Brandingul de ţară” se referă la ce trebuie făcut pentru ca “produsul România” şi imaginea sa să fie mai bine ambalate, promovate şi vândute în exterior. Până acum, astfel de campanii s-au axat pe mănăstirile din Bucovina, pe sculpturile lui Brâncuşi şi pe figurile unor eroi naţionali. Sloganul din spoturile transmise pe Discovery era “România - mereu surprinzătoare”. Cu toate acestea, rezultatele sondajului Gallup arată că străinii nu ne percep pe măsura străduinţelor noastre.
O instituţie din subordinea Executivului, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, a început, de curând, demersurile pentru un proiect de construire a mărcii de ţară. În paralel, Branding Romania, un forum ce susţine discuţia publică despre brandingul de natiune al românilor, şi la care participă nume sonore din media autohtone, caută să determine factorii de decizie şi influenţă din toate domeniile legate de brandingul de naţiune (guvernamânt, economie, ştiinţe şi arte, media etc.) să recunoască importanţa unui efort coordonat, eficient şi perpetuu de construire a brandului România şi să subscrie la acesta. Majoritatea cetăţenilor spanioli au o părere negativă faţă de România. Ei sunt indiferenţi la ofertele turistice autohtone, nu intenţionează să viziteze ţara şi nu sunt familiarizaţi cu produsele româneşti. Puţinele persoane care se pronunţă, totuşi, faţă de ţara noastră confundă mărfurile autohtone cu cele fabricate de alte ţări.

Daca intrebi un strain unde este Romania, nu stie; daca-l intrebi care este capitala, iti va raspunde... Budapesta. Ignoranta strainilor are drept cauza lipsa brandului de tara pentru Romania. Romania are nevoie de un brand de tara pentru a avea o identitate, pentru a ne deosebi de celelalte tari si pentru “a ne insuruba” in mintea strainilor. Olanda este recunoscuta ca tara lalelelor, si Marea Britanie este “cool” datorita cluburilor “recunoscute” international. Din ce in ce mai multe tari isi creeaza un brand pentru a fi recunoscute si pentru a castiga bani din turism. tara noastra a avut cateva tentative de iesire in lume, cand guvernele anterioare au investit sume mari de bani in campaniile “Romania mereu surprinzatoare” si “Eterna si fascinanta Romanie”. Ambele campanii au esuat lamentabil, fiind insotite de suspiciuni legate de deturnarea banilor. Aceste campanii nu au avut rolul de a crea un brand al Romaniei.

Primul brand de oras din Romania: IASI